INTERVIU Vicepreședintele Rompetrol: Pur și simplu nu putem înțelege de ce Guvernul nu își dă acordul pentru fondul de investiții

Rompetrol așteaptă de mai bine de trei ani acordul statului pentru înființarea unui fond de investiții, dar și răscumpărarea, cu 200 de milioane de dolari a 26,7% din acțiunile deținute de stat la Rompetrol Rafinare, a declarat Azamat Zhangulov, senior vicepreședinte al KMG International (actuala denumire a Grupului Rompetrol), într-un interviu acordat AGERPRES.

El spune că nu înțelege de ce Guvernul român întârzie înființarea fondului, blocând astfel investiții care ar putea genera locuri de muncă și taxe pentru bugetul de stat.

În ceea ce privește dosarul Rompetrol, compania kahază KazMunaiGaz a primit asigurări din partea instituțiilor statului român, la momentul achiziției Rompetrol, că această companie și-a îndeplinit toate obligațiile față de stat, a mai spus Zhangulov. El susține astfel că procesul legat de dosarul Rompetrol nu ar trebui să afecteze activitatea curentă a companiei, însă, din cauza sechestrului pus pe activele grupului, compania nu poate face investiții.

AGERPRES: Cum vedeți situația actuală legată de Rompetrol?
Azamat Zhangulov: Avem documente care arată că nu există nicio problemă în legătură cu dreptul de proprietate asupra Rompetrol Rafinare. Există anumite documente care certifică faptul că dreptul de proprietate asupra Rompetrol Rafinare a fost aprobat de statul român și există un circuit al acestor documente care atestă acest fapt. Avem documente de la AVAS, care certifică faptul că grupul și-a îndeplinit obligațiile cu privire la investiții și care confirmă executarea contractului de privatizare. Așadar, acest document ne conferă în totalitate titlul de proprietate și garantează că nu există nicio problema cu contractul. Avem toate documentele care atestă conversia obligațiunilor, documente aprobate de cea mai înaltă autoritate, de lege, semnate de președinte, de Parlament. Și toate etapele ne fac să credem că totul era finalizat, aprobat, bine știut de stat. Statul a confirmat toate condițiile formei de proprietate, totul este complet legal și nu ne putem imagina ce altfel de confirmare ar mai putea fi solicitată de către cumpărător din partea vânzătorului pentru a se asigura că toate actele sunt în regulă.

În baza acestor documente, am avut complet încredere că nu va exista nicio problemă la nivelul investițiilor ulterioare și că aceste investiții urmau să fie realizate fără niciun risc. Practic, am realizat investiții în valoare de aproximativ 2 miliarde de dolari pentru a susține operațiunile, pentru a sprijini Rompetrol în perioada de criză din 2008, pentru a moderniza activele Rompetrol Rafinare astfel încât să fie conforme cu standardele Euro 5 și pentru a transforma rafinăria în cea mai bună din regiune. Am realizat toate aceste investiții și credem că nu există niciun dubiu din partea noastră că avem un fundament legal solid pentru operațiunile și investițiile noastre din România.

După părerea mea, trebuie să separăm toate faptele care au avut loc înainte de achiziție. Noi ne desfășurăm activitatea în acord deplin cu legislația României și nu a existat nicio problemă de atunci. Înainte de achiziție, nu știm cu exactitate, dar avem asigurarea conferită de documente că procedura a fost una corectă, că noi am procedat corect. Avem această asigurare. Acum tot ce s-a întâmplat înaintea achiziției este sub semnul întrebării. Sistemul juridic din România ar trebui să facă ceea ce consideră de cuviință, dar acest lucru nu ar trebui să ne afecteze pe noi, deoarece toate aceste documente ne-au asigurat că nu va exista niciun recurs asupra operațiunilor noastre curente, asupra investițiilor pe care le-am realizat și asupra dezvoltării noastre viitoare. Dacă achiziționezi o proprietate, un apartament de exemplu, și ești în regulă cu decizia, deși nu știai înainte că cineva a fost omorât în acest apartament, nu ar trebui să ai de suferit tu, cumpărătorul apartamentului. Deși situațiile sunt diferite, principiul este același. Trebuie să beneficiezi de protecție deplină din partea statului, din partea legislației internaționale, cum că nu există niciun recurs asupra operațiunilor, dezvoltării sau investițiilor tale, că acestea nu vor face obiectul unor investigații asupra unor fapte care au avut loc anterior.

AGERPRES: Cât de afectați sunteți în acest moment?
Azamat Zhangulov: În momentul de față, suntem afectați în modul următor: avem un sechestru asupra activelor, care nu ne blochează operațiunile curente, ceea ce este un lucru bun, însă poate bloca dezvoltarea companiei și ne poate afecta negativ pe termen mediu și lung. În opinia noastră, există un impact asupra operațiunilor noastre. Noi și partenerii noștri nu vom putea să construim noi benzinării sau noi instalații, să facem orice investiție. Să creăm locuri de muncă, practic.

Nu se poate să îngheți activele. Ca orice organism, rafinăria trebuie să se dezvolte continuu. Aveam anunțate planuri de dezvoltare pe anumite zone. Am anunțat și un acord menit să aducă investiții noi în România. Acum trebuie să analizăm situația și să vedem cum putem continua cu un astfel de sechestru. Nu înțelegem încă cum. Trebuie să analizăm posibila evoluție din punct de vedere legal. La o privire de ansamblu, aceste investiții nu pot fi realizate cât timp există acest sechestru.

În opinia noastră, sechestrul nu are sens. Rafinăria nu este ceva ce poate fi scos din țară într-o servietă. Este o chestie imensă, ați văzut-o? Nu înțeleg utilitatea acestui ordin de sechestru. Nu are sens. Avem deja un ordin al ANAF care este deocamdată ilegal, pentru că nu are în spate un ordin judecătoresc. Dar oamenii de rând, angajații noștri, suferă. Avem angajați care au apartamentele sub sechestru și nu le pot renova. Au primit mașini de la companie și nu le pot vinde. Compania nu poate face nimic să-i ajute. Avem instalații casate care ar trebui vândute, iar banii respectivi să-i investim în dezvoltare. Avem totul blocat și sub sechestru, ceea ce din punct de vedere tehnic și legal nu are sens.

AGERPRES: Aceste lucruri pot afecta planurile de investiții în România?
Azamat Zhangulov: În primul rând, trebuie să înțelegeți că ne așteptăm ca acest sechestru să fie ridicat, pentru că am contestat decizia în instanță. Mai mult, trebuie să înțelegeți că juriștii noștri nu consideră compania că fiind responsabilă în acest dosar. Noi nu ar trebui să fim responsabili pentru că am fost cumpărători de bună credință. Dacă au fost probleme cu acționarii anteriori, să se ducă să îi investigheze pe ei.

Noi credem că nu trebuie să fim buni de plată pe o chestiune pentru care am primit inițial asigurări că este în ordine, chiar dacă azi lucrurile stau altfel. Sistemul juridic va acționa cum trebuie să acționeze, dar astăzi ne confruntăm cu riscuri majore pentru dezvoltarea pe viitor a companiei, a regiunii. Noi contribuim cu 3% din PIB-ul României. În principal, noi producem și exportăm, deci avem un impact pozitiv asupra balanței comerciale a României, ceea ce este un aspect important. Jucăm un rol important, ca unul din primii trei exportatori. Contribuim cu peste 100 de milioane de dolari lunar la bugetul de stat. Deci, din punct de vedere macroeconomic, este riscant să te joci cu aceste aspecte. Dar angajații noștri sunt și mai importanți. Ținem la ei, la locurile lor de muncă. Vrem să le crească nivelul de trai, să aibă o stabilitate financiară, să își poată planifică viitorul, să își poată permite o ipotecă. Acum suntem îngrijorați. Fără dezvoltare, nu există viitor, iar dacă lucrurile se schimbă dramatic, ei își pot pierde locul de muncă.

AGERPRES: Ați discutat aceste aspect cu autoritățile române?
Azamat Zhangulov: Da, desigur. Le-am informat despre posibilele consecințe.

AGERPRES: Cu cine ați discutat?
Azamat Zhangulov: Am vorbit cu oficiali din Guvern, cu vicepremieri, cum ar fi domnul Borc (Costin Borc, ministrul Economiei n.r), domnul Grigorescu (Victor Grigorescu, ministrul Energiei n.r), dar și cu parlamentari, cu Președinția. Este important să fie conștienți de aceste lucruri și să fie informați asupra problemei, pentru că este una majoră pentru economia românească. Înțelegem că justiția este independentă de Guvern și trebuie să își urmeze propriul curs, dar credem că există o anumită deschidere din partea autorităților pentru dezvoltarea țării, a economiei. Este important să dea un semnal clar că investițiile pot continua fără să fie atacate, iar planurile de dezvoltare nu pot merge înainte fără investiții.

AGERPRES: Și ce anume v-au răspus? Ministerul Energiei este acum parte în dosar.
Azamat Zhangulov: Răspunsul pe care l-am primit este că justiția este independentă, ceea ce era de așteptat, dar ei nu par să țină cont de consecințele acestor acțiuni asupra planurilor de dezvoltare, asupra acordului pe care l-am menționat… Deci, am primit mesaje încurajatoare de la Guvern, dar trebuie să analizeze mai bine, la nivel intern, care va fi poziția oficială a Guvernului. Deocamdată, nu ne pot spune mai mult.

AGERPRES: Va afecta această situație relațiile dintre România și Kazahstan?
Azamat Zhangulov: Această întrebare ar fi mai bine adresată Ambasadei, pentru că noi nu suntem în măsură să comentăm aspecte politice. Ce știm este că KMG International este cea mai mare investiție străină a statului kazah și cea mai mare investiție străină în România. România este unul dintre principalii parteneri comerciali al Kazahstanului. Desigur, Guvernul își monitorizează cu atenție activele. De aceea considerăm că această problemă este importantă nu doar pentru noi ca firma, ci pentru întreg lanțul de proprietari, incluzând Guvernul.

AGERPRES: Luați în calcul să mergeți la instanțele internaționale?
Azamat Zhangulov: Da, desigur. Facem o analiză preliminară, pentru a vedea cum ne apărăm drepturile. Sunt anumite acțiuni ce le putem lua în cadrul instanțelor de judecată din România și cu siguranță vom urmă toate aceste acțiuni. Sunt anumite acțiuni pe care le putem lua în cadrul instanțelor de judecată internațională, iar aici trebuie să ne definim strategia, să vedem cum acționăm. Legea internațională ne permite să ne protejăm drepturile în diferite instanțe de judecată și dacă simțim că drepturile noastre sunt vătămate atunci cu siguranță vom apela la curți internaționale.
AGERPRES: Deci la momentul acesta cea mai mare problemă este sechestrul pus pe Petromidia?
Azamat Zhangulov: Da. Există două mari probleme: în primul rând, KMG International este parte civilă, ceea ce poate aduce obligații către KMG International și subsidiarele sale în România. A două problemă este sechestrul pus pe acțiunile și proprietățile companiei. Este chiar ciudat, după ce au trecut atâția ani, să fim informați că situația s-a schimbat.

AGERPRES: De ce credeți că se întâmplă aceste lucruri acum?
Azamat Zhangulov: Noi înțelegem că se poate să fie o abordare diferită, o abordare nouă, asupra sistemelor judiciare, de a revizui dosare închise cu mulți ani în urmă. Noi nu ne dorim să fim victimele vreunui joc politic în România. Nu știm exact de ce se întâmplă asta. Noi credem cu adevărat că este bine că peste tot în țară există o mare campanie anticorupție. Politicile noastre interne au o poziție dură în lupta împotriva corupției. Suntem o companie de stat și înțelegem foarte bine aceasta.

Dar nu suntem parte din asta. Noi nu ne permitem să fim afectați și, mult mai important, angajații noștri și economia românească nu ar trebui să fie afectată. Dosarele ar trebui să curgă normal, în modul în care sistemul juridic românesc își dorește, nu avem nicio problemă cu asta. Noi colaborăm pe deplin cu investigatorii și ne asigurăm că aceștia au acces la toate informațiile pe care ni le cer. Avem o colaborare destul de bună în acest sens.
Noi încercăm să avem grijă de acest business și de dezvoltările viitoare. În acțiunile noastre, există multe beneficii pe care le aducem economiei românești. Este important să ne aliniem aici Guvernului, să continuăm să plătim taxe, să aducem locuri de muncă, să continuăm să creștem numărul de joburi, să dezvoltăm fabricile, iar acestea sunt pentru noi cele mai importante elemente ce nu pot fi rezolvate fără participarea guvernului. Noi nu putem înțelege de ce există o lipsa de acțiuni din partea Guvernului pentru a menține această agenda.

AGERPRES: S-a schimbat ceva în discuțiile cu compania chineză CEFC privind preluarea Rompetrol?
Azamat Zhangulov: În primul rând, noi am semnat o înțelegere. Astfel, putem vorbim despre o schimbare destul de mare, ceea ce va trebui examinată de ambele părți, iar în momentul de față suntem în perioada de examinare. Nu putem face nimic fără examinarea lor. Acum, examinăm această problemă. Trebuie să înțelegem că nu vom renunța la acest moment. Vom continua înțelegerea și colaborarea noastră cu CEFC.

Trebuie să înțelegem că aceasta nu este o afacere singulară, noi am hotărât să dezvoltăm un joint-venture. Ideea principală a acestui joint-venture a fost să creștem investițiile în regiune. Noi credem că vom putea face aceste investiții, dar dacă la acest moment România va deveni nesigură, atunci va trebui să reconsiderăm România, dar va trebui să ne continuăm celelalte planuri deoarece nu există nimic care să ne oprească în alte țări.
Atâta timp cât situația va fi neclară în România, noi va trebui să ne uităm atent la această situație, dar programul nostru este destul de agresiv, destul de ambițios: să devenim unul dintre liderii de piață. Cu potențialul KMG de a livra petrol pentru a sprijini fluxurile operaționale principale, cu potențialul CEFC de a investi miliarde de dolari în aceste activități, nu există nimic care să ne oprească în alte țări.

Sperăm că situația în România se va rezolva cât de curând posibil, pentru a ne asigura din partea autorităților că investițiile și continuitatea există, deoarece noi ne identificăm cu România ca bază pentru planurile noastre de dezvoltare. Binențeles că nu vom reanaliza situația din proprie inițiativă, dar dacă suntem forțați, va trebui să schimbăm lucrurile. Dar între KMG și CEFC există un parteneriat pe ideea strategică de a construi o punte de legătură în sectorul energetic între China, Kazahstan și Europa, dar și o sursă de finanțare. Acestea vor constitui o sursă mai bună și mai sigură de aprovizionare cu energie pentru Europa, dar și o sursă de creștere economică pentru toate țările implicate. Va întări relațiile economice, pentru că în ziua de azi toate afacerile sunt axate pe globalizare.

Sunt o mulțime de lucruri care pot și trebuie făcute în România. Credem că România este o țară propice pentru investiții. Este o țară cu fundamente solide, cu oameni bine pregătiți și o situație economică bună. Avem totul la dispoziție. Singurul lucru care pune piedică investițiilor este climatul investițional neprietenos, deși acesta ar putea fi schimbat. Este la latitudinea oamenilor.

Tot ce poate fi controlat poate fi îmbunătățit, iar aceasta este și părerea noastră. Dacă problema este minoră și poate fi controlată, atunci e bine. Ne dă speranțe de îmbunătățire.

AGERPRES: Ce se întâmplă cu fondul de investiții?
Azamat Zhangulov: Trebuie să înțelegem ce se întâmplă cu invesțiile. Ce se poate face cu un milion de dolari? În condiții normale, se pot crea aproximativ 20 de locuri de muncă — poate. De exemplu, poți face o stație de benzină cu un milion de dolari, unde să angajezi 20 de oameni. Dacă iei în calcul și locurile de muncă create la furnizori, ajungi la vreo 40 în total.Ce înseamnă asta? Înseamnă contribuții la asigurările sociale și alte taxe. Cât construcția este în desfășurare, se plătește și TVA. La acel milion de dolari, ai 20% TVA. Sunt o sumedenie de beneficii.

Încă nu înțelegem de ce Guvernul nu și-a dat acordul pentru fondul de investiții. Pur și simplu nu putem înțelege. Dacă am fi semnat cu Guvernul român actele pentru înființarea fondului în 2014, ar fi câștigat venituri din investiții de câteva sute de milioane de dolari. Dacă cu un milion creezi 20 locuri de muncă, la o estimare grosieră, 200 de milioane de dolari ar fi creat 4.000 de joburi. Nu este întotdeauna la fel, cifrele pot varia, dar crearea de noi locuri de muncă este principalul beneficiu al acestor investiții. Orice dolar pe care îl investim în economie aduce multiple beneficii. Această este preocuparea noastră: sunt aceste investiții binevenite? Este bine să venim sau nu?

AGERPRES: Nu vrea nimeni să semneze?
Azamat Zhangulov: Vor, dar trebuie să mai ia niște măsuri. Nu ne putem imagina cum e posibil să stăm în față Guvernului cu 200 de milioane de dolari pe care vrem să le dăm și nu se poate pentru că trebuie să mai ia niște măsuri. Până în prezent, situația durează de trei ani și trei luni.
Deci ai banii, dar trebuie să iei niște măsuri că să îi încasezi. Aceste lucruri nu sunt chiar atât de simple, dar există o cursivitate a acțiunilor. Cât mai poate continua situația, nu din vină noastră? Va veni o zi când vom zice: ‘Scuze, dar noi mergem în altă parte!’. Dacă intri în magazin cu bani, vânzătorul sau proprietarul va face orice să îți ia banii, să îți vândă ceva. De aceea credem că există o anumită lipsă de dorință de a face lucruri. Nu înțelegem. Nu cred că poate fi explicat logic.

AGERPRES/(AS — autor: Florentina Cernat, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *